Povestea „falsului” împărat din Dacia. O monedă găsită în Transilvania dovedește că a existat
O monedă de aur antică dovedește că un împărat roman din secolul al III-lea, eliminat din istorie ca fiind un personaj fictiv, a existat cu adevărat, susțin oamenii de știință. Descoperirea este de un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei și a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Constantin Chituță, notează BBC.
„Pentru istoria Transilvaniei și a României în special, dar și pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea științifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră”, a declarat Alexandru Constantin Chituță.
Moneda care poartă numele lui Sponsian și portretul său a fost găsită acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman. Considerată a fi un fals, aceasta fusese închisă într-un dulap de muzeu.
În prezent, oamenii de știință spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că a fost în circulație acum 2.000 de ani.
Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC News că a fost uimit de această descoperire.
„Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că este un fals și care a fost dată la o parte de experți. Dar noi credem că a fost real și că a avut un rol în istorie”, a declarat Pearson.
Moneda din centrul poveștii se afla printre un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut că este o monedă romană autentică până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experții au suspectat că ar fi putut fi produsă de falsificatorii din acea vreme, din cauza designului lor rudimentar.
Lovitura finală a fost dată în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii de la Bibliothèque Nationale de France, a luat în considerare această problemă pentru marele său catalog de monede romane. El a spus că acestea nu erau doar falsuri „moderne”, ci și prost făcute și „imaginate în mod ridicol”. Alți specialiști au fost de acord și până în prezent Sponsian a fost respins în cataloagele academice.
Dar profesorul Pearson a bănuit contrariul când a văzut fotografii ale monedei în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a putut distinge zgârieturi pe suprafața acesteia, despre care a crezut că ar fi putut fi produse de faptul că moneda a fost în circulație.
El a contactat Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, unde moneda fusese ținută închisă într-un dulap împreună cu alte trei monede din tezaurul original, și a întrebat dacă ar putea colabora cu cercetătorii de acolo.
Aceștia au examinat toate cele patru monede la un microscop puternic și au confirmat în revista PLOS 1 că într-adevăr existau zgârieturi, iar modelele erau compatibile cu faptul că monedele au fost purtate în poșete.
O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, care este conservatorul muzeului de monede și a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.
Cine a fost Sponsian
Cercetătorii cred că acesta a fost un comandant militar care a fost forțat să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate și greu de apărat provincii din Imperiul Roman, numită Dacia.
Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul imperiului roman în jurul anului 260 d.Hr. A existat o pandemie, un război civil, iar imperiul se fragmenta.
Înconjurat de dușmani și izolat de Roma, Sponsian și-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos și război civil, protejând militarii și populația civilă din Dacia până când ordinea a fost restabilită, iar provincia evacuată între 271 și 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.
„Interpretarea noastră este că el a fost însărcinat să mențină controlul asupra armatei și a populației civile, deoarece erau înconjurate și complet izolate”, a spus el. „Pentru a crea o economie funcțională în provincie, au decis să-și bată propriile monede”.
Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma.
„Este posibil ca ei să nu fi știut cine era împăratul real, deoarece a existat un război civil”, spune profesorul Pearson.
„Dar ceea ce aveau nevoie era un comandant militar suprem în absența unei puteri reale din partea Romei. El a preluat comanda într-o perioadă în care era nevoie de comandă”.
Odată ce cercetătorii au stabilit că monedele erau autentice și că au descoperit ceea ce ei credeau a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, în Transilvania, care deține, de asemenea, o monedă sponsiană. Aceasta făcea parte din moștenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morții sale, iar povestea spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie un bilet pe care scria „autentic”.
